Utilizarea cântecelor pentru predarea limbilor straine

Manualul profesorului

Cuprins:

1.    INTRODUCERE

2.    CONCEPTUL PREDĂRII LIMBILOR STRAINE PRIN CÂNTEC

2.1  De ce este eficientă această metodă?

2.2    Schimbarea abordărilor de predare: de la predarea gramaticii la utilizarea  textelor autentice

3.    PROCESUL DE LUCRU

3.1  Ce cântece trebuie alese şi când trebuie să le folosim?

3.2  Etape şi activităţi

3.3  Cum să realizăm propriul material didactic?

1. INTRODUCERE

Realitatea Europei multilingve presupune eforturi mai mari pentru asigurarea unei reale integrări lingvistice şi culturale în cadrul comunităţii Europene şi a spaţiilor învecinate.

În vederea promovării studiului limbilor străine, Comunitatea Europeană emite documente extrem de importante pentru informarea şi pregătirea persoanelor care profesează în domeniu. Comisia Europeană oferă sprijin financiar pentru cele mai inovative şi interesante proiecte care susţin promovarea limbilor şi a diversităţii culturale şi în curajează învăţarea limbilor străine în spaţiul European, urmând astfel politica de transparenţă şi democraţie şi în cadrul educaţiei lingvistice.

Ideea proiectului LIS a apărut într-un moment în care promovarea multilingvismului în cadrul comunicării şi integrarea tuturor cetăţenilor Europeni au devenit aspecte deosebit de importante. Acest proiect işi propune să dezvolte o abordare didactică inovatoare pentru predarea limbilor străine pentru a facilita atât integrarea imigranţilor de orice vârstă cât şi conştientizarea cross-culturală, toate acestea prin introducerea cântecelor în lecţiile de limbi străine.

Mulţi cercetători au subliniat impactul pozitiv pe care îl au cântecele asupra procesului de învăţare în general şi mai ales asupra învăţării limbilor străine.

Studii de psihologie motivaţională şi de didactică pentru predarea limbilor (Rheinberg, 1997, Titone 1976, Ciliberti 1994, Caon 2006, etc.) au demonstrat importanţa pe care o are motivaţia intrinsecă corelată cu plăcerea şi curiozitatea pentru favorizarea unui proces de învăţare profund şi de durată. Nu există achiziţii lingvistice în lipsa motivaţiei care provine din trei surse: plăcerea, nevoia şi datoria. Toţi profesorii de limbi străine ştiu că reacţia obişnuită a studenţilor la ascultarea unui cântec este plăcerea. Din punct de vedere neuro-lingvistic cântecele sunt extrem de utile pentru învăţarea limbilor deoarece activează ambele emisfere ale creierului prin expunerea persoanei la un input conţinând atât muzică cât şi cuvinte, într-un mod alternant, adică în mod global şi analitic.

Un aspect foarte cunoscut este influenţa majoră pe care o are muzica asupra ritmului inimii, asupra ritmului respiratoriu, asupra comportamentului şi emoţiilor. Saul (Biblia, 1 Sam. 16-23) a regăsit starea de linişte datorită lirei lui David. Pitagora spunea că muzica are un efect vindecător. Unele studii recente arată că muzica favorizează creşterea plantelor (doar dacă este vorba despre muzică clasică; dacă se foloseşte muzică rock plantele se vor ofili). Una dintre ideile de bază ale metodei de lucru propusă de Lazanov (suggestopaedia) este aceea că muzica are efecte pozitive asupra învăţării, facilitând memorizarea; din acest motiv anumite genuri de muzică sunt utilizate în diverse stadii ale acestui tip de lecţie.

În afara importanţei pe care o are elementul muzical, cântecele sunt foarte utile în predarea limbilor străine datorită motivaţiei. Deoarece cântecele relaţionează cu emoţiile (cu toţii avem o melodie preferată sau un cântec care să ne reamintească de un anumit moment sau sentiment) ele susţin motivaţia intrinsecă, cunoscută şi sub denumirea de motivaţie endogenă sau auto-motivare.

În ceea ce priveşte achiziţia abilităţilor lingvistice, versurile cântecelor sunt printre cele mai bune texte pentru îmbunătăţirea abilităţilor de ascultare şi înţelegere într-o limbă străină.

De obicei, printre cele patru abilităţi principale, profesorii privilegiază producţia orală ca şi cum învăţarea unei limbi s-ar reduce doar la componenta orală (vorbirea). În aceeaşi direcţie majoritatea materialelor didactice prezente sunt sub forma textelor scrise (literatură, articole din ziare, reclame, etc.) deoarece pot fi găsite cu uşurintă şi ar fi, aparent, mai utile.

S-a dovedit însă, că timpul pe care îl dedicăm procesului de ascultare pe parcursul unei zile este dublu faţă de timpul pe care îl petrecem vorbind. De asemenea a fost dovedid faptul că abilităţile de ascultare sunt însuşite gradual şi necesită o relaţie bună profesor-elev, mai ales în cazurile în care profesorul este singura sursă pe care elevul o poate exploata pentru însuşirea abilităţilor de ascultare. (Beretta M.- Gatti F., (1999) Abilità di ascolto, Torino, Paravia Scriptorium;Santeusanio N. in Impact of the Tempus project CD_JEP-16118-2001 on the Albanian Universities, Comodi A. et alii, (2006), Guerra, Perugia).

Utilizarea cântecelor permite profesorului să combine procese care se petrec în mod conştient şi inconştient şi să implice toţi elevii indiferent de tipul de inteligenţă al acestora pentru a exploata o modalitate integrată de învăţare.

Mai jos este prezentată o listă, evident nu exhaustivă, cu posibile utilizări ale cântecelor în procesul de predare a limbilor străine

·         învăţarea şi memorarea de foneme, lexic şi structuri morfosintactice prin ascultarea repetitivă a textului fără diminuarea sau pierderea motivaţiei datorită diferitelor activităţi care pot fi utilizate;

·         exerciţii eficiente pentru exersarea pronunţiei prin utilizarea relevantă a ritmului cântecului (Costamagna L., (2000), Insegnare e imparare la fonetica, Torino, Paravia)

·         stimulii multi-senzoriali pe care îi prezintă cântecele prin implicarea atât a auzului cât şi a văzului (de exemplu când se foloseşte un video pentru cântecul prezentat)

·         o modalitate de îmbunătăţire a abilităţilor de comunicare prin diverse tipuri de exerciţii care pot fi aplicate;

·         învăţarea prin implicare emoţională şi cu ajutorul dramatizării textului;

·         importanţa versurilor care, indiferent de importanţa compozitorului, reprezintă un text literar sau poetic, şi care, în combinaţie cu melodia, sunt o modalitate excelentă de transmite emoţii;

·         aspecte culturale: în unele cazuri textele cântecelor pot fi extrem de utile în predarea elementelor de civilizaţie, istorie, geografie şi tradiţii aparţinând unei ţări;

·         cântecul poate fi folosit şi în învăţarea autonomă;

·         Prin intermediul unui cântec şi a secvenţei video care îl însoţeşte studenţii se pot familiariza cu o ţară chiar dacă nu au avut ocazia să o viziteze; Să ne reamintim cât de multe persoane s-au familiarizat cu Anglia şi limba engleză în anii ’60 cu ajutorul muzicii formaţiei Beatles şi cât de mulţi dintre noi îşi imaginează Italia prin prisma cuvintelor “Nel blu dipinto di blu” chiar dacă nu ajuns niciodată în acestă ţară.

2. CONCEPTUL PREDĂRII LIMBILOR STRAINE PRIN CÂNTEC

2.1. De ce este eficientă această metodă?

Cântecele reprezintă un important instrument pentru învăţarea limbilor străine. Din acest motiv ideea utilizării muzicii în cadrul orelor de limbi străine primeşte din ce în ce mai multă atenţie atât din partea cercetătorilor cât şi din partea profesorilor de limbă.

Cele mai evidente motive pentru implementarea acestei metode de învăţare a limbilor străine sunt: facilitarea memorizării şi consolidarea vocabularului, exersarea implicită a pronunţiei, învăţarea de structuri lingvistice prin utilizarea repetitivă a cântecelor, motivare prin implicare emoţională. Dincolo de aceste aspecte metoda de lucru prezentată susţine îmbunătăţirea abilităţilor de ascultare, influenţează comportamentul şi emoţiile şi are un efect pozitiv asupra motivaţiei.   De asemenea:

• muzica este îndrăgită de toţi;
• utilizarea muzicii în cadrul orelor de predare a limbilor străine este o modalitate de a activa sau de a calma atmosfera clasei;
• acestă metodă sprijină profesorii în predarea gramaticii şi a vocabularului într-un mod antrenant şi relaxant;
• vocabularul utilizat în cadrul cântecelor se extinde dincolo de limbajul cotidian cunoscut de majoritatea persoanelor;
• în cele mai multe cazuri versurile cântecelor sunt reţinute cu uşurinţă;
• acest tip de activitate reprezintă o modalitate extraordinară de exersare a pronunţiei şi intonaţiei mai ales că activităţile pot fi realizate cu uşurinţă chiar la domiciliul cursanţilor;
• şlagărele imprimă modele lingvistice (audierea unor melodii memorabile facilitează memorizarea şi reţinerea structurilor gramaticale şi a vocabularului pentru tot restul vieţii)
• Cursanţii vor învăţa despre cultură şi oamenii din ţările limbilor studiate iar aceste informaţii pot constitui subiecte de discuţie foarte interesante;

Pe lângă toate aceste argumentări trebuie să reamintim componenta afectivă pe care cântecele o aduc oricărui tip de predare. Dacă ţinem cont de faptul că cele mai bune rezultate se datorează unui spaţiu de învăţare relaxat, cu un nivel minim de anxietate şi unul maxim de stimulare a motivaţiei, atunci cu siguranţă că nu este exagerată importanţa rolului pe care îl ocupă muzica. Muzica ajută profesorul să-i creeze cursantului o stare emoţională pozitivă. 

În ceea ce priveşte învăţarea limbilor, cântecul poate fi considerat un instrument important pentru achiziţionarea limbii vizate, fie ea o limbă străină sau limba a doua. Procesul de dobândire de abilităţi lingvistice cuprinde două componente: una intuitivă şi una conştientă. Utilizarea cântecelor poate contribui la ambele componente. Pe de o parte, fiind expuşi la cântecele din limba vizată cursantul poate reţine mult mai uşor structurile lingvistice. Pe de altă parte, versurile cântecelor pot fi utilizate în nenumărate tipuri de activităţi de învăţare deoarece reprezintă cel mai adesea un material lingvistic foarte interesant.

Cele două componente ale procesului de dobândire de abilităţi lingvistice sunt conectate prin activarea ambelor emisfere ale creierului. Este cunoscut faptul că emisfera stângă se ocupă de gândirea logică şi analitică pe când emisfera dreaptă asigură creativitatea, utilizarea imaginilor, a metaforelor şi a expresivităţii emoţionale.

Cercetatorii au dovedid că dezvoltarea şi perfecţionarea unei abilităţi are loc doar atunci când se realizează o conexiune între emisfera stângă şi emisfera dreaptă.

Care este legătura dintre muzică şi toate acestea? De ce sunt activate ambele emisfere ale creierului când utilizăm muzica în procesul de predare-învăţare?

În cadrul unui cântec emoţia şi limba se regăsesc mereu împreună - sunt inseparabile. Ele coexistă asigurând trecerea şi conexiunea constantă între raţional şi iraţional şi vice versa. Trebuie să ţinem cont de asemenea şi de ritmul care facilitează memorarea şi face mai plăcut procesul repetitiv. Aceste trei componente: limbă, ritm, melodie garantează că structurile lingvistice, cuvintele şi structurile gramaticale sunt transferate către memoria de lungă durată (însemnând că dobândirea cunoştinţelor de limbă este un proces repetitiv facilitat de ritm şi melodie). Faptul că majorităţii persoanelor le place să cânte, transformă această metodă într-una dintre cele mai plăcute modalităţi de a învăţa o limbă străină. 

2.2. Schimbarea abordărilor de predare: de la predarea gramaticii la utilizarea textelor autentice

Predarea limbilor străine în anii ’60 depăşeşte deja nivelul lecţiei tradiţionale de gramatică. Profesorii de limbi descoperă importanţa textelor pentru predarea limbilor străine şi le utilizează ca element central al actului de predare/învăţare. Ei încep să dezvolte procesul educativ mai mult pe pe baza conţinutului decât pe punctele de gramatică, fără să marginalizeze componenta culturală.

Toate materialele didactice dezvoltate după anii ’70 sunt organizate în unităţi de studiu bazate pe texte, fie ele fictive sau autentice.

Cadrul European comun de referinţă pentru limbi: învăţare, predare şi evaluare, aflat acum în vigoare, publicat de Consiliul Europei în prima ediţie în anul 1996, plasează, într-o modalitate standardizată, textele autentice în centrul procesului de predare.

În situaţiile în care obiectivul procesului de predare/învăţare îl constituie dezvoltarea competenţei comunicative, Cadrul European consideră textul ca fiind singura legătură reală între cursant şi cultura limbii vizate (Cadrul European comun de referinţă pentru limbi: învăţare, predare şi evaluare, Strasburg, 1996).

Cadrul de referinţă ia în considerare tipuri diferite de texte pe baza cărora se realizează organizarea procesului de predare, deoarece doar textele autentice, provenind din diverse contexte, pot oferi cursantului o viziune şi o înţelegere amplă asupra modului de comunicare a oamenilor în cadrul unei comunităţi.

Cadrul de referinţă nu acordă însă atenţie deosebită faptului că doar textele autentice pot fi cu adevărat utile în predarea limbilor străine şi a elementelor de civilizaţie. Ar putea fi util să reamintim etimologia cuvântului ‘text’. Acesta derivă din cuvântul ‘textus’ care este şi originea cuvântului ‘ţesătură’ (putem compara cu it. ‘tessuto’ care înseamnă material). Întocmai precum un ‘material’ reprezintă o reţea complexă de fire şi modele, un text este o reţea bogată în informaţie despre lexis şi morfosintaxa unei limbi şi despre civilizaţie, informaţie pe care profesorii de limbă ar trebui să o folosească şi pe care ar trebui să o exploateze în procesul de predare pe care îl desfăşoară.

Este util să menţionăm faptul că, deşi Cadru lnternaţional nu este un document didactic, el modifică totuşi modalitatea de lucru a profesorilor; cadrul de referinţă presupune că predarea ar trebui să aibă drept obiectiv dezvoltarea competenţei de comunicare activă şi îşi propune să pregătească ‘actori sociali’ adică persoane capabile să utilizeze cunoştinţele lingvistice într-o cultură diferită de a lor. Lingviştii care au creat acest document cunosc faptul că cei care studiază limbile străine reprezintă un grup heterogen incluzând tineri care studiază în alte ţări decât cele de origine, oameni de afaceri, turişti, muncitori, oameni de vârsta a doua sau oameni cu un nivel scăzut de pregătire care trebuie toţi motivaţi.

Aceste prezumţii conduc către două fenomene interesante din punct de vedere al predării. Primul îl constituie trecerea dincolo de cadrul rigid al unităţii de predare către un model de predare mai flexibil. Al doilea este numărul mare de texte diferite care au devenit disponibile: texte narative, descriptive, literare, prescriptive, texte preluate din cadrul filmelor, media, teatru, cărţi, eseuri, ziare, istorie, publicitate, ştiinţă, etc.

Dincolo de unitatea de predare Cadrul de referinţă încurajează profesorii să lucreze într-o manieră mult mai flexibilă astfel încât să răspundă nevoilor variate aparţinând diferitor tipuri de cursanţi (diferenţe privind vârsta, competenţele, experienţa interculturală, etc.). Astfel, elementul care ia locul unitaţii de predare poate fi numit ‘unitate de predare/învăţare’ (UPÎ) deoarece ia în considerare atât competenţele profesorului cât şi nevoile cursantului.

UPÎ fusese deja evidenţiată în cadrul comun de referinţă şi, fără să renunţe la principiile neuro-didactice care au stat la baza realizării unităţii de predare, prezintă un format simplificat. Ea implică trei momente care sunt concentrate în jurul textului:

• prima etapă: abordarea iniţială care are loc înainte de lucrul pe text;
• a doua etapă: prelucrarea pentru a înţelege modalitatea de funcţionare a textului şi pentru a explica regulile morfo-sintactice;
• a treia etapă: revenirea la text pentru verificarea asimilării şi pentru extinderea aspectelor care ţin de cultură şi civilizaţie.

Din punctul de vedere al UPÎ cântecele sunt printre cele mai interesante resurse de predare a limbilor străine. Un cântec reprezintă un text autentic, adică unul care nu a fost creat cu scopul de a fi folosit în procesul de predare/învăţare. Pe lângă cele două componente, muzică şi versuri, mai pot fi utilizate şi secvenţele video care menţin interesul cursanţilor şi îi motivează. De obicei un cântec are mărimea potrivită pentru a fi utilizat în predarea limbilor străine (2, 3 minute) şi activează abilităţile receptive ale cursanţilor.

Un alt aspect important este acela că folosirea cântecelor pentru predarea limbilor poate facilita înlăturarea eventualelor bariere dintre cursant şi profesor şi ajută la menţinerea motivaţiei.

În secţiunea care urmează, Procesul de lucru, sunt prezentate câteva recomandări despre cum pot fi implementaţi cei trei paşi utilizând diferite activităţi de predare/învăţare dezvoltate în jurul unui cântec.

3. PROCESUL DE LUCRU

3.1. Ce cântece trebuie alese şi când trebuie să le folosim?

Ce cântece trebuie alese?

Evident nu orice cântec este potrivit pentru procesul de predare/învăţare. Totuşi există o gamă largă de cântece disponibile (mai ales online) care sunt utile în acest scop profesorilor. Pentru selectarea de cântece relevante profesorii ar trebui să ia în considerare câteva sfaturi utile:

În primul rând cântecele care urmează a fi utilizate trebuie să fie autentice, adică să nu fi fost create cu scopul de a fi ulterior utilizate în predarea limbilor. Cam 80% din gramatică şi vocabular ar trebui să fie la acelaşi nivel sau cu puţin peste nivelul de competenţe lingvistice al cursanţilor. Ar trebui să existe şi unele repetiţii de structuri (refren, propoziţii subordonate, etc.).  Toate acestea facilitează memorarea structurilor, fapt care permite profesorilor să creeeze modele de propoziţii pentru exersări şi utilizări ulterioare. Nu trebuie să existe structuri gramaticale de o prea mare diversitate în cadrul aceluişi cântec.  

Evident este mai bine să fie folosite cântece care sunt cunoscute de către majoritatea cursanţilor deoarece acest lucru ajută şi la creşterea nivelului motivaţional. Cât despre versuri, acestea ar trebui să fie clare astfel încât cursanţii să le înţeleagă corect (trebuie să corespundă atât forma gramaticală cât şi forma generală a textului)

Când utilizăm cântecele?

În cadrul orelor de clasă există numeroase etape pe parcursul cărora profesorii pot folosi cântecele cu diferite scopuri. De exemplu, cântecele pot fi folosite la începutul lecţiei pentru a încuraja cursanţii să iniţieze discuţii şi să se cunoască mai bine. Mai târziu, pe parcursul lecţiei, profesorii pot folosi cântece pentru a introduce o nouă tematică sau un nou subiect (de exemplu: Crăciunul, sentimentele, culorile, adjective care să descrie personalitatea, expresii etc). De asemenea, utilizarea cântecelor poate fi extreme de utilă pentru predarea şi consolidarea vocabularului, a regulilor de scriere, a pronunţiei şi intonaţiei, a structurilor mai dificile şi, bineînţeles pentru exersarea abilităţilor de citire şi înţelegere (atât cu scopul obţinerii de detalii cât şi pentru desprinderea ideii principale a textului).

            Atunci când sunt utilizate cântecele în procesul de predare, paşii de bază care trebuie urmaţi sunt următorii: activităţi înainte de ascultare, activităţi pe parcursul ascultării, după ascultare. Fiecare dintre aceşti trei paşi corespunde uneia dintre cele trei etape din cadrul procesului mai larg de predare/învăţare.

Să analizăm aceste trei etape şi activităţi relevante pe care profesorii le pot explora.

3.2. Etape şi activităţi

I. Etapa globală   

Procese integrate:

1.    Reducerea filtrului afectiv

2.    Creşterea motivaţiei

3.    Dobândirea elementelor de cultură (interacţionarea cu o cultură diferită de cea naţională)

 (introducerea a unuia sau  mai multor contexte, cu opţiunea de a fi însoţite de imagini mai ales dacă acestea fac referire la sensul versurilor şi la contextul cultural general)

4.    Abordarea textului, clarificarea sensului acestuia, elicitarea textului

(cuvinte cheie, sinonime, antonime, expresii, cuvinte cu efect evocator, întrebări deschise pentru a favoriza predicţia)

Toate aceste procese sunt incluse în activităţile desfăşurate înainte de ascultare.

 În cele ce urmează vor fi prezentate câteva modalităţi de organizare a clasei în vederea ascultării un cântec şi pentru a elicita cunoştinţele anterioare ale studenţilor, predicţiile şi aşteptările lor.

• Anticipare – se scrie titlul cântecului pe tablă. Cursanţii trebuie să lucreze în perechi pentru a ghici care este subiectul cântecului; ei notează aceste idei pe hârtie. Apoi cursanţii trebuie să facă schimb de foi cu perechea din partea stângă şi să citescă noile idei pe care le-au primit. Urmează să discute asemănările şi deosebirile dintre sugestiile colectate. 
• Utilizarea imaginilor – Se prezintă (pe tablă) o imagine a interpreţilor. Cursanţii trebuie să creeze o poveste despre aceşti interpreţi sau să găsească o altă imagine care să fie relevantă pentru subiectul cântecului. Organizaţi in grupuri sau perechi ei vor face mai apoi alte sugestii referitoare la cântec.  
• Context – se prezintă un text scurt despre interpret sau alte aspecte relevante (provenienţa muzicii, contextul cultural al cântecului). Textul poate fi utilizat în cadrul unor activităţi sau doar pentru realizarea atmosferei necesare pentru audiţie sau pentru discuţiile despre cântec.
• Găsirea de sinonime şi antonime – sunt prezentate câteva cuvinte pe tablă iar sarcina de lucru a cursanţilor este aceea de a găsi în textul cântecului sinonime şi antonime pentru cuvintele oferite iniţial.
• Găsirea de omofone, omografe şi omonime şi exemple tipice ale pronunţiei limbajului colocvial (sudarea)

II. Analiza

Procese integrate:

1.    Exersarea iniţială:

Cursanţii primesc sarcini de lucru în etapa de lucru plasată înaintea ascultării, sarcini pe care vor trebui să le îndeplinească pe parcursul ascultării (în timpul celei de a doua ascultări ei pot să noteze adjective, substantive, verbe, elemente de civilizaţie, să ilustreze sentimentele transmise de melodia ascultată, să găsească anumite cuvinte sau să identifice anumite situaţii sugerate de cuvinte )

2.    Procesarea textului:

Profesorul prezintă textul scris care urmează a fi integrat în diferite activităţi de predare/învăţare precum lectura şi ascultarea pentru a exersa pronunţia şi intonaţia, exerciţii de completare, ordonarea propoziţiilor, transpunerea de la timpul prezent la timpul trecut, de la genul masculin la cel feminin, identificarea erorilor.

3.    Stabilirea conştientizată de conexiuni: exerciţii care să favorizeze reflexia asupra elementelor gramaticale

Etapa de ‘Analiză’ se traduce în practică prin activităţile din timpul ascultării:

Aici sunt prezentate câteva sugestii pe care le puteţi utiliza în cadrul orelor în timpul ascultării:

• Completarea spaţiilor – poate fi utilizată atât în cazul vocabularului cât şi a elementelor de gramatică. În cazul în care cântecul are versuri simple, cu o structură repetitivă, pot fi şterse mai multe cuvinte. Dacă, dimpotrivă cântecul este mai dificil, vor fi şterse mai puţine cuvinte. Acelaşi model de lucru se aplică şi în cazul nivelelor diferite de competenţe lingvistice: dacă melodia folosită este pentru un nivel începător atunci pot fi şterse mai puţine cuvinte; dacă melodia este utilizată pentru un nivel mai avansat atunci se pot elimina mai multe cuvinte.
• Fâşii de hârtie – pot fi pregătite versuri pe fâşii de hârtie separate pentru a fi utilizate în cadrul unui concurs. Cursanţii vor fi împărţit în două grupuri. Obiectivul acestei activităţi este de a ordona versurile cântecului. Grupul care reuşeşte să asambleze textul cântecului cu cele mai puţine greşeli după a doua ascultare (sau chiar după prima ascultare, depinzând de nivelul grupului) primeşte o recompensă (orice idee care se potriveşte contextului).
• Potrivire – acest tip de activitate poate fi folosit pentru a potrivi sinonime, fraze, expresii cu perechea corespunzătoare în funcţie de sens, sau pentru a regăsi jumătatea potrivită a unui cuvânt.

III. Siteza

Procese integrate:

1.     Înţelegerea detaliată a textului: o nouă ascultare

2. Observaţii care ţin de aspectele socio-culturale

(Profesorul poate sprijini cunoaşterea unei noi culturi prin intermediul discuţiilor, al formulărilor potrivite, ilustraţii, imagini, alte texte cu acelaşi subiect etc.)

Practic această sinteză este realizată în momentul în care profesorul angajează clasa în activităţile de după ascultare care adesea presupun reîntoarcerea la textul iniţial şi perceperea lui la un alt nivel (mai înalt) de înţelegere.

Activităţi de după ascultare: în cazurile în care sunt utiliizate cântece în cadrul activităţilor de predare, activităţile de după ascultare sunt la fel de importante ca primele două etape. Aici sunt prezentate câteva idei utile şi relaxante prin care poate fi valorificată la maxim etapa anterioară de ascultare:

• Discuţie – se prezintă pe tablă întrebări despre subiectul cântecului care mai apoi vor fi discutate cu elevii fie în perechi, fie în grupuri. Pot fi prezentate şi subiecte pentru conversaţii sau pentru activităţi de scriere: un mesaj sau o temă interesantă pe care elevii ar putea conversa, oferi explicaţii, organiza dezbateri sau pe baza căreia ar putea fi organizate activităţi de scriere.
• Jocuri, chestionare, cuvinte încrucişate – acestea reprezintă modalităţi foarte bune de utilizare/exersare a vocabularului sau a elementelor de gramatică predate prin intermediul cântecului.

3.3 Cum să realizăm şi să utilizăm propriul material didactic?

Motivul datorită căruia profesorii utilizează cântece în cadrul activităţilor din clasă este îl constituie faptul că acestea creează o atmosferă destinsă şi, în plus reprezintă un factor motivaţional pentru cursanţi. Acestea se potrivesc cel mai bine în cazul muzicii pop care este fără îndoială inoculată în mare parte în cultura tinerei generaţii. Resursele didactice ale proiectului de faţă includ mai mult decât componenta audio a cântecelor şi adaugă aspecte complementare care să sprijine cursanţii în acumularea şi dezvoltarea de abilităţi lingvistice: informaţii video (fie statice - imagini, fie dinamice- clipuri) şi text (parte integrată a activităţii de karaoke).

Din punct de vedere didactic sistemul karaoke poate fi extrem de efficient pentru predarea limbilor străine datorită următoarelor motive:

q  muzica şi versurile sprijină memorizarea (textul are de obicei rimă);

q  prin utilizarea cântecelor cursanţii acumulează structuri lingvistice din limbile străine şi îşi dezvoltă astfel vocabularul (în cadrul cântecelor utilizarea limbii este contextualizată în mod natural);

q  în timpul activităţilor de ascultare cursanţii îşi dezvoltă abilităţi de ascultare şi înţelegere;

q  prin utilizarea cântecelor cursanţii îşi dezvoltă şi îşi perfecţionează pronunţia;

q  prin citirea versurilor şi utilizarea sistemului karaoke cursanţii îşi dezvoltă abilităţile de citire şi înţelegere;

Problema principală cu care se confruntă profesorii atunci când utilizează cântecele şi materialele didactice adiţionale în cadrul orelor de clasă, o reprezintă elementele de gramatică care nu corespund standardului lingvistic şi imaginea non formală a interpreţilor de muzică pop. În cele mai multe cazuri aceste elemente de gramatică nealiniate la standard induc în eroare cursanţii, în special datorită faptului că unele limbi vizate de acest proiect sunt puţin utilizate şi puţin predate. Deoarece nu toate cântecele sunt potrivite pentru a fi utilizate în cadrul orelor de limbi străine, profesorii de specialitate trebuie să recurgă la întreaga lor experienţă şi expertiză în momentul în care selectează cântecele care urmează a fi folosite, deoarece această etapă reprezintă pasul iniţial în crearea unui set de materiale didactice eficient şi calitativ.

Autorii acestui manual sugerează o strategie în 10 paşi pentru a sprijini profesorii de limbi străine în procesul de creare a propriului set calitativ de materiale didactice. Având în vedere faptul că stilurile de predare şi învăţare depind în mare măsură de structura personală a profesorilor şi a cursanţilor, obiectivul acestui ghid este să ofere un doar cadru general de lucru fără intenţia de a deveni un document prescriptiv.

Pasul 1: Creează o listă de cântece (karaoke) pentru limba predată

Acest pas iniţial îşi propune să vă familiarizeze cu oferta disponibilă de cântece şi să vă ghideze astfel spre primul contact cu baza de cântece disponibilă.

Pasul 2: Alege cântecele (karaoke) care se potrivsc cel mai bine cu nevoile cursanţilor

Obiectivul principal este concentrarea asupra acelor cântece ale căror versuri pot fi cu uşurinţă înţelese. Bineînţeles că prezenta câtorva expresii va înviora atmosfera dar trebuie să vă asiguraţi că nu reprezintă un obstacol prea mare în calea înţelegerii textului.

Pasul 3: Analiza cântecelor (karaoke)

Ascultaţi cântecul, citiţi versurile şi încercaţi să identificaţi cărora dintre nevoile cursanţilor dumneavoastră li se pot adresa: Vocabular? Citire? Altele?

Pasul 4: Stabiliţi un obiectiv pentru lecţie

Acesta este momentul când profesorii trebuie să decidă ce anume vor învăţa cursanţii cu ajutorul cântecului deoarece cântecele se pot concentra pe diverse aspecte de predare/ învăţare.

Pasul 5: Creaţi propriul material didactic

Fiind printre cele mai importante etape, acest pas necesită în cea mai mare proporţie efortul şi experienţa dumneavoastră didactică. Începând cu obiectivele stabilite pentru lecţie realizaţi un număr de materiale didactice care să-i sprijine pe cursanţii dumneavoastră în dobândirea cunoştinţelor care le sunt necesare. Activităţile şi materialele ar trebui să fie realizate începând cu un nivel mai simplu (pentru primele ascultări) şi continuând apoi către un nivel mai complex într-o manieră structurată astfel încât să asigure progresul cursanţilor şi să nu-i demotiveze.

În funcţie de cântecul ales profesorii ar putea crea o întreagă listă de exerciţii: exerciţii de completare, teste grilă, exerciţii de potrivire, activităţi de scriere; pot adăuga texte relevante pentru tema propusă de textul cântecului şi le pot supune analizei sau pot de asemenea organiza scenarii în cadrul cărora cursanţii să-şi creeze propriile versuri pentru un anumit cântec.

Pasul 6: Introducerea cântecului (karaoke ) la clasă

Înainte de ascultarea cântecului profesorii ar putea iniţia activităţi de pregătire şi introducere în tematică prin implicarea cursanţilor în discuţii astfel încât să le concentreze atenţia asupra materialului pe care îl vor asculta şi viziona. O discuţie ghidată despre cântec reprezintă o necesitate pentru obţinerea de rezultate bune. Profesorii ar putea informa cursanţii asupra titlului cântecului pentru ca aceştia să ghicească mai apoi subiectul cântecului.  Lista cu posibile activităţi este extrem de generoasă şi orice profesor de limbi străine ar putea sa-şi adauge propriile activităţi; cele de mai sus au fost menţionate cu scopul de a sublinia importanţa pe care o are acest pas în strategia pe care echipa de proiect a gândit-o.

Pasul 7: Interpretarea cântecului (karaoke)

Aceasta este etapa în care profesorii ar trebui să introducă cântecul în clasă. Prima dată acesta trebuie ascultat fără întreruperi. Poate fi de asemenea ascultat din nou deoarece cursanţii au nevoie de timp pentru a percepe întregul cântec ca o unitate. În momentul în care profesorii sunt siguri că aceştia s-au familiarizat cu cântecul, se pot concentra pe abordări mai specifice ale procesului de predare şi se pot astfel adresa unor obiective specifice.

Pasul 8: Implementarea activităţilor de predare/învăţare

Acesta reprezintă momentul oportun pentru a utiliza materialele didactice şi resursele create în pasul 5. Este important să le introducem începând cu cele mai simple şi continuând cu cele mai complexe. Activităţile care se desfăşoară în acest moment trebuie alese astfel încât să fie în strânsă legătură cu imaginile şi textul, fapt care oferă sprijinul necesar cursanţilor în cazul în care aceştia se confruntă cu dificultăţi majore. Nu trebuie să trecem la pasul 9 până când cursanţii nu sunt expuşi tuturor aspectelor planificate pentru studiu.

Pasul 9: Aprofundarea

La acest moment trebuie să utilizăm cele mai complexe activităţi şi resurse care au fost create la pasul 5: introducem sarcinile de lucru complexe vizând elemente de gramatică, vocabularul dificil, activităţile de scriere reflectivă (eseuri).  Acum activităţile de predare/învăţare trebuie să se desfăşoare fără utilizarea directă a cântecului care devine un pretext şi un punct de pornire pentru exersare. Consolidarea trebuie de asemenea inclusă în acest pas. Doar în acestă etapă profesorii pot diferenţia tehnicile de predare şi instrumentele de lucru în funcţie de stilurile individuale de învăţare.

Pasul 10: Învioraţi mereu activităţile cu elemente ludice

Cântecele şi sistemul karaoke sunt mereu distractive deci trebuie să exploatăm continuu această latură a lor în procesul de predare/învăţare a limbilor străine.

Utilizarea sistemului karaoke în predarea limbilor străine reprezintă una dintre cele mai eficiente modalităţi de învăţare deoarece implică o experienţă multi-zenzorială (sunetul, imaginea şi textul sunt introduse simultan) şi, dacă este folosită corespunzător de către profesorii de limbi, are în mod cert rezultate satisfăcătoare.