RAPORT DE PILOTARE

asupra rezultatelor pilotării materialelor didactice pentru limba română

Durata totală a fazei de pilotare a acoperit o perioadă de 5 luni. A început la 15 noiembrie 2009 şi s-a încheiat oficial la 25 aprilie 2010.

în activităţile de pilotare au participat profesori de la următoarele instituţii (pentru mai multe detalii a se vedea şi documentul excel ataşat):

• Şcoala "Dimitrie A. Sturdza" School, Iaşi, RO – 2 profesori

• Colegiul Naţional, Iaşi, RO

• Universitatea de Medicnă şi Farmacie "Gr. T. Popa ", Iaşi, RO

• Universitatea Ovidius, Constanţa, RO

• Liceul “Vasile Pavelcu”, Iaşi, RO

• Sorbona, Paris, Fr

• Colegiul Naţional “Gh. Vrânceanu”, Bacău

• Instituţii particulare, RO – 3 teachers

• I.C. Don L. Milani Valcanneto, Roma, It

• Colegiul “Ferdinand I”, Bacău, RO

• Colegiul Naţional “Calistrat Hogaş”, Piatra Neamţ, RO

• Colegiul Naţional "Emil Racoviţă", Iaşi, RO

La faza de pilotare au participat mai mult de 30 de profesori, dintre care 15 au oferit şi feedback, completând chestionarele de evaluare a proiectului.

În cele ce urmează vom prezenta rezultatele procesării feedback-ului profesorilor.

Limba predată

Majoritatea profesorilor (93,33%) au pilotat materiale didactice cu persoane care studiază română ca limbă străină, dar am avut şi un profesor (6,66%) care a pilotat materiale didactice cu persoane ce studiază româna ca limbă naţională în afara ţării.

Grupele de vârstă vizate

47% - liceeni (15 ÷ 18 ani); 20% - studenţi (18 ÷ 25 ani); 20% - şcolari (6 ÷ 14 ani); 13% - adulţi (> 25 ani)

Numărul total de cursanţi din clasă

38% - până la 20 cursanţi; 31% - mai puţin de 10 cursanţi; 31% - 10 ÷ 20 cursanţi

Cel mai mic număr de cursanţi într-o clasă în care s-a realizat pilotarea a fost de 5, iar clasa cea mai numeroasă a numărat 32 de cursanţi.

Liceeni (15 ÷ 18 ani): 144 cursanţi; Studenţi (18 ÷ 25 ani): 71 cursanţi; Şcolari (6 ÷ 14 ani): 29 cursanţi; Adulţi (> 25 ani): 11 cursanţi

Nivelul de cunoştinţe de limbă ale cursanţilor

50% - A2; 40% - B1; 7% - A1

Liceeni (15 ÷ 18 ani): 72% - B1 ; 14% - A2; 14% - A1

Studenţi (18 ÷ 25 ani): 67% - A2; 33% - B1

Şcolari (6 ÷ 14 ani) si Adults (> 25 ani) :  100% A2

Claritatea obiectivelor pilotării, nevoia de ajutor suplimentar

Majoritatea respondenţilor (74%) au confirmat claritatea obiectivelor, neavând nevoie de ajutor suplimentar.

2 respondenţi (13%) au spus că ar avea nevoie de suport teoretic pentru gramatică.

2 respondenţi (13%) au sugerat includerea unui spaţiu de lucru online pentru cursanţi, pentru a le da posibilitatea să lucreze şi acasă, nu numai în timpul orelor de curs.

Numărul de cântece utilizate

74% dintre respondenţi au susţinut că au folosit toate cântecele;

14% dintre respondenţi au utilizat mai mult de 5 cântece;

14% dintre respondenţi au utilizat 5 cântece.

După cum au menţionat respondenţii, nici unul nu a utilizat mai puţin de 3 cântece în timpul activităţii de pilotare.

Reacţia cursanţilor la abordarea muzicală

Majoritatea profesorilor (67%) au raportat o reacţie foarte pozitivă a cursanţilor. Câteva exemple:

“Cursanţii au fost încântaţi de această abordare a limbii române.”

“Au apreciat noutatea metodei şi accesibilitatea ei. Iar reacţia lor persistă, căci încă îi mai aud cântând câte ceva.”

“Cursanţii au fost entuziasmaţi şi mi-au cerut să-i las să asculte cântecul până când vor învăţa versurile. Rata de participare acctivă a fost de 100%, atmosfera a fost foarte relaxată, iar ei şi-au exprimat dorinţa de a repeta experienţa.”

“Cursanţii au fost atraşi de acest format karaoke şi sunt în continuare foarte dornici să lucreze pe platformă.”

27% dintre respondenţi au raportat că în activităţile desfăşurate s-au confruntat cu câteva probleme minore. Câteva exemple:

“Cu toate că la început au avut uşoare reţineri şi n-au vrut să cânte, treptat, cursanţii şi-au învins inhibiţiile şi în final au fost încântaţi.”

“Cursanţii au fost entuziasmaţi de aceste cântece şi s-au implicat activ, dar a fost greu cu partea de gramatică şi vocabular, pentru că nu s-au dat multe exerciţii în această direcţie.”

O singură persoană nu a răspuns la această întrebare.

Adaptabilitatea metodei la practica predării limbii

94% dintre respondenţi au o atitudine pozitivă faţă de folosirea acestei metode în activitatea lor didactică. Părerile lor sunt împărţite în trei categorii:

a)    Metoda răspunde nevoii profesorilor de a ţine lecţii atractive şi motivante pentru cursanţ.

Câteva exemple:

“Utilizez această metodă atunci când lecţia e prea monotonă.”

“Metoda reclamă o mai mare flexibilitate de conţinut, interculturalitate, mai multă deschidere, mai multă interdisciplinaritate.”

“Această metodă este destinată să înlăture monotonia exerciţiului şi a regulilor gramaticale, să familiarizeze cursanţii cu muzica, cultura şi civilizaţia româneşti şi să-i ajute să cunoască mai bine ţara în care au venit şi pe oamenii din jurul lor.”

b)    Metoda ar trebui procesată foarte bine de profesori şi adaptată la nevoile cursanţilor Câteva exemple:

“Metoda este bună dar implică mai mult efort din partea profesorilor în pregătirea lecţiilor. Profesorul ar trebui să dezvolte alte exerciţii care să vizeze tot textul cântecelor şi toate aspectele de vocabular şi de limbă.”

“Categoric, fiecare profesor trebuie să adauge diverse alte elemente la materialele deja existente pe această platformă pentru a răspunde direct nevoilor de învăţare specifice grupului de lucru.”

c)    Metoda este doar un supliment al activităţii didactice. Câteva exemple:

“Această metodă este un supliment în metodologia de predare şi învăţare. Sunt foarte mulţumit de reacţia cursanţilor.”

“Această metodă este foarte necesară pentru predare şi învăţare.”

O respondentă, deşi are o atitudine pozitivă în privinţa metodei, a susţinut că aceasta nu este utilă întrucât ea predă româna ca limbă maternă, nu ca limbă străină.

O singură persoană nu a răspuns la această întrebare.

Dezvoltarea aptitudinilor lingvistice cu ajutorul abordării muzicale

În proporţie de 100% respondenţii consideră că abordarea ajută la dezvoltarea aptitudinilor de ascultare. 94% au observat îmbunătăţirea aptitudinilor de citire, 87% a aptitudinilor de vorbire şi 67% a celor de scriere.

Adecvarea metodei la anumite grupe de cursanţi

86% dintre respondenţi cred că metoda LIS este potrivită pentru toţi;

7% au remarcat că aceasta are o influenţă pozitivă asupra cursanţilor motivaţi / nemotivaţi să înveţe limba dar care sunt dornici de cunoaştere şi dispuşi să înveţe în afara programei obligatorii;

Tot 7% consideră că metoda poate fi utilizată pentru cursanţi mai tineri şi şcolari care nu ţin pasul cu ritmul obişnuit de învăţare.

Dezvoltare profesională prin metodele de pilotare şi sprijnul conducerii şcolii

Toţi respondenţii au fost foarte mulţumiţi pentru că au avut ocazia să folosească această metodă, afirmând că au avut multe de învăţat şi că activitatea lor profesională a fost influenţată în mod pozitiv şi eficient. Câteva exemple:

“Ce mi s-a părut cu adevărat interesant a fost caracterul multidimensional al exerciţiilor: limbă, istorie, artă, literatură, muzică.”

“Am observat multe progrese semnificative ale pronunţiei datorate ascultării repetate.”

“Cursanţii devin mai implicaţi atunci când descoperă o finalitate potrivită pentru învăţare.”

“Cât de importantă este motivaţia în învăţare! Faptul că aceste resurse sunt furnizate şi utilizate într-o manieră interactivă conduce la o motivare suplşimentară a utilizatorilor.”

“Am învăţat că un profesor trebuie să fie deschis la idei noi în predare.”

“Cel mai bine e să combini utilul cu plăcutul – sistemul karaoke să fie completat cu activităţi centrate pe aspecte mai concrete şi mai practice de gramatică şi vocabular.”

În ceea ce priveşte sprijinul conducerii şcolii, răspunsurile au fost împărţite:

“Conducerea şcolii noastre a sprijinit întotdeauna corectitudinea, excelenţa şi acordă valoarea cuvenită actului educaţional.” (50%)

“Conducerea noastră nu are nimic de spus în privinţa utilizării / pilotării acestei metode.” (20%)

30% dintre respondenţi nu au menţionat nimic despre sprijinul conducerii şcolii.

O singură persoană nu a răspuns la această întrebare.

Probe şi măsurători ale impactului (schimbărilor produse de această abordare la nivel profesional)

Toţi respondenţii au fost de părere că metoda LIS folosită în predare are un foarte important impact asupra cursanţilor. Câteva exemple:

“Pe o scară de la 1 la 10, impactul metodei asupra cursanţilor a fost maxim.”

“Nu ştiu cum aş putea cuantifica, cursanţii au îmbrăţişat cu entutiasm ideea de la bun început. Nu pot da un exemplu de impact. Poate, acela că un elev de la alt colegiu de a venit să-mi ceară permisiunea de a participa la cursurile noastre. În privinţa impactului profesional: resurse uşor de folosit, deşi cu un grad ridicat de complexitate.

“Impactul asupra cursanţilor a fost mai mare de 10. Am fost deosebit de mulţumit că am putut să accelerez şi să dau savoare conţinutului curricular.”

“Cursanţii au găsit această metodă foarte instructivă şi nonconformistă. Impactul a fost maxim, fiindcă au fost mulţi cursanţi care au propus şi alte cântece. În ce mă priveşte, am fost foarte mulţumit de această strategie.”

“Cred că impactul a fost pozitiv, dar e dificil de cuantificat. În termeni de opinie profesională, am avut de câştigat din expunerea la noi modalităţi de predare a unei limbi.”

“Vreau să folosesc materialele dezvoltate în viitor prin acest proiect. Voi îndruma cursanţii să acceseze site-ul într-un context diferit de ora de curs pentru a-şi îmbunătăţi engleza.”

Veţi utiliza această metodă în activitatea dvs. viitoare?

100% au răspuns că vor utiliza metoda.

Aţi recomanda abordarea şi utilizarea materialelor didactice colegilor dvs.?

Majoritatea profesorilor au afirmat că vor recomanda colegilor lor abordarea şi utilizarea materialelor didactice, susţinând (câteva exemple):

“Pentru că e distractiv.”

“Pentru că e foarte instructiv.”

“Pentru că eu cred că poate suscita interesul cursanţilor şi-i poate motiva să se implice activ în studierea unor limbi mai puţin folosite, cum este româna.”

“Simplifică munca, trezeşte interesul, produce rezultate rapide şi vizibile.”

“Pentru că eu cred că a funcţionat foarte bine la cursanţii mei şi este uşor de aplicat la alte grupuri.”

O profesoară a răspuns că a răspuns şi “da”, şi “nu” pentru că întrebarea vizează două aspecte: metoda şi materialele. “Da, pentru că e metodă cu aplicabilitate largă în predarea limbilor străine şi de aceea o recomand tuturor colegilor mei. Nu, în ceea ce priveşte materialele ce nu pot fi folosite de colegii care predau engleza, franceza sau germana.”

Recomandări pentru îmbunătăţirea metodei LIS

60% dintre respondenţi au dorit să facă recomandări pentru îmbunătăţirea metodei LIS. Câteva exemple:

“Diversitatea cântecelor şi activităţi atractive”

“Lărgirea spectrului lingvistic”

“S-ar putea adăuga o pagină unde să se prezinte o privire de ansamblu asupra tuturor aspectelor legate de gramatică, vocabular etc., incluse în materialele.”

“Platforma ar putea să publice documente conţinând informaţii generale despre limbile predate şi gramatică şi ar putea dezvolta un spaţiu rezervat profesorilor care utilizează aceste materiale, pentru a încărca o mai mare varietate de activităţi şi exerciţii la cântecele existente pe platformă.”

“Cântece adecvate în funcţie de curriculum şi vârstă.”

“Ar fi foarte benefic dacă aceste resurse de învăţare ar fi structurate în forma unor unităţi de învăţare, materialele didactice de pe site devenind mai articulate şi mai uşor de utilizat în mod sistematic atât de profesori, cât şi de cursanţi.”

“S-ar mai putea adăuga şi alte materiale, alte cântece pentru o mai mare varietate.”